Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, construcție din piatră și cărămidă, s-a realizat în perioada 1861-1863 cu cheltuiala Aglaiei Moruzi, născută Plagino, soția defunctului Panaite Moruzi, proprietara celei mai mari părți din moșia Vârful Câmpului unită cu o parte din Dobronăuți și s-a sfințit în 1863 de arhiereul Chesarie Sinodon.
Aceasta a rămas biserica parohială pentru satele Maghera, până în 1947, Pustoaia și Vârful Câmpului și în prezent.
Biserica „Sfântul Dimitrie” a suportat reparații în 1889, cu cheltuiala Elenei D.P. Moruzi, născută Cantacuzino și a Smarandei, fiica lui P. Moruzi, apoi reparații parțiale în anii 1922, 1928, 1931. Din anul 2000 prin strădaniile vrednicului preot Dumitru Budeanu s-au început lucrări complexe de consolidare și restaurare, care vor da bisericii o înfățișare monumentală.
Preoți slujitori la biserica din Vârful Câmpului au fost: în anul 1865 aici serveau preoții Gh. Sireteanu și Gh. Scânteie.
În anul 1874 aici funcționau slujitorii: preot iconom C. Băncescu, preot sachelar Gh. Scânteie și diaconul Gh. Băncescu. Preotul Gh. Scânteie moare în acest an și este înlocuit de preotul Xenofont Urzică.
În anul 1893 la Vârful Câmpului sunt menționați preoții: Gh. Băncilă (Băncescu), 45 ani, Xenofont Urzică, 41 ani și Ioan Lefter, 28 ani.
În anul 1902 era paroh preotul Gh. Chipail urmat de preotul Vasile Enache, care funcționa aici și în 1930.
Mai sunt menționați preoții slujitori la Parohia Vârful Câmpului Constantin Axinte, Costache Urzică, Mihai Enache, Ioan Axinte și din anul 1980 preotul Dumitru Budeanu.
